Bumelle

Mai multe modele accesand linkul http://bumelle.blogspot.com

Micha, felicitari!
Te pup

Destinul destinului

"Iubito, am imbratisat destine paralele.

Pe al nostru l-am lasat in strada, tremurand de frig. Camasa ta barbateasca, pantalonii mei de pijama, neras, duhnind a intrebari clocite si neterminare. Sta in mijlocul strazii, incapabil sa traverseze, ca un batran cu mintea inca tanara pe care l-a parasit vlaga.

Destinul nostru, iubito, a ramas in mijlocul strazii. Un copil pe care noi nu-l mai tinem de mana, caruia nu-i mai ciupim obrajii dolofani, pe care nu-l mai rasfatam cu orele tarzii in prezenta celor mari.

Un singur amanunt ne-a scapat: acolo, in mijlocul strazii, abandonat, al nimanui, prea ingrozit ca sa se poata sustrage, ar putea sa incurce circulatia in asa hal incat alte destine sa ajunga in aceeasi situatie generand un ambuteiaj oribil.

Ar fi fost de datoria noastra sa-l omoram, iubito, inainte sa imbratisam in sila destine paralele. Din spirit civic, din respect fata de traficul si destinele altora, din consideratie pentru noi insine si pentru ceea ce ne-a facut candva sa radem la aceleasi glume.
.....................................................

Recomandare: daca intalniti pe strada destine abandonate, incapabile de a se misca, faceti un efort si ajutati-le sa traverseze. Eventual, incercati sa le plasati langa vreun cos de gunoi. Nu le priviti in ochi si nu va lasati prada vreunui sentimentalism ieftin. Gestul dumneavoastra sa ramana un simplu act de igiena urbana.

Va multumim."

Tudor Chirila

What's Eating Gilbert Grape? 1993

Regia: Lasse Hallstrom
Cu:Leonardo DiCaprio , Johnny Depp, Juliette Lewis

Un film-simbol ce se prezinta publicului ca un documentar. Coloana sonora este aproape inexistenta.
Filmul incepe cu prezentarea personajului principal-Gilbert. Un tanar ce se pierde pe sine pentru ceilalti. El este “de toate” pentru familie. Personalitatea lui pare stearsa de grijile ce-l inconjoara din toate partile. Se preconizeaza un colaps emotional. Dar, fix la momentul potrivit, iubirea ii va intinde o mana de ajutor.Si nu il va salva doar pe el, ci pe intreaga familie.
Leonardo Dicaprio face un rol memorabil. Excelenta interpretarea.
Tristetea si blazarea lui Gilbert si sentimentul de vinovatie si neputinta al mamei parca imi crestau carnea.
Noroc cu scena de final. Atunci a rasarit Soarele.

Principii

"Principiile si legile universal valabile:


1. Raportul cauza-efect ("dupa fapta si rasplata!")


2. Atractia ("cine se aseamana se aduna")


3. Echilibrul ("remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc")


4. Transformarea (" nimic nu se pierde prin moarte, totul se transforma si evolueaza")


5. Eliberarea ("cautati Adevarul si el va va face liberi!")"

MIRIAM W.-Savyon Liebrecht

traducerea: Ada Maria Ichim
regia: Radu Afrim
scenografia: Iuliana Vilsan
Florentina Nastase (Mirele), Oxana Moravec (Miri),
Clara Flores (Marta), Ada Simionica (Carola),
Andi Vasluianu (Simon), Ioan Coman (Avram),
George Angelescu (Beniamin)
Teatru TOMA CARAGIU, Ploiesti


Mi-au trebuit zile bune ca sa imi revin emotional dupa ce am vizionat aceasta piesa. Pana in prezent nu am mai vazut asa ceva. Felicitari tuturor! Tot ansamblul-decor, costume, muzica, jocul actorilor, replicile, miscarea scenica patrund in sufletul spectatorului rascolindu-l. Cred, cu tarie ca fiecare om se regaseste si isi traieste propria drama pe scena alaturi de dublura lor-actorul. Din aceasta perspectiva piesa este grea, dureroasa. Psihanalizeaza spectatorul, scotandu-i demonii si ranile la suprafata. Persoana se pierde si ramane doar sinele.Chiar vorbeam cu una dintre actritele care au jucat in piesa ca mi-am simtit sufletul ca o manusa intoarsa pe dos.
Miriam W aduce pe scena emotiile nascute dintr-o experienta dureroasa. Personajele astea joaca. Emotii. Carola le arunca cu furie in oala negarii in timp ce sora sa, Marta se lasa posedata, inabusita de ele.
Personajele conturate atat de bine de actori sunt demne de mila.Te uiti la ele, te vezi pe tine, cel ascuns, cel din prezent, cel din trecut si lacrimezi. Si iti vine sa urli-Accepta.Zbata-te.Iesi de sub controlul lor (al emotiilor), dar gura ti se inclesteaza.Si taci.Si te afunzi in scaun. Ceilalti sunt doar oglinzi. Pe tine trebuie sa te certi.Pe tine spectatorule, omule.
La finalul piesei ramai cu intrebarea: traumele te lasa sa traiesti?
Bea un pahar de whiski sau vodca inainte si du-te vineri, 7 Mai, la Teatrul din Ploiesti sa vezi piesa asta. Incepe de la ora 18:30.

Teatru Ecvestru

Am vazut duminica, 2 mai primul spectacol de teatru ecvestru din Romania.
O initiativa curajoasa pe care eu una, iubitoare de teatru si cai am apreciat-o foarte mult.

Finalul showului parca m-a aruncat in perioada in care ma duceam dupa antrenamentele de la gimnastica pe stadion cu colegele sa vedem si noi meciurile de fotbal. Aceleasi aplauze entuziaste, confetii, zambete si tipete de bucurie.

La multi ani Laura!
Multumiri din suflet Danei pentru invitatii.
Felicitari Cristian!

rugaciunea

"Cel care, prin rugaciune intelege dialog neintrerupt cu Dumnezeu isi aminteste, sau daca nu observa ca in Natura cele mai fericite forme de viata sunt cele libere si fara griji cum sunt pasarile "au oare ele se ingrijesc ce vor manca maine si totusi vor fi satule", sau "crinul nu se preocupa cu ce va fi imbracat si totusi straiele lui sunt mai frumoase decat ale lui Solomon". Cand credinta devine certitudine nu mai ai de ce sa-i cersesti Lui lucruri pe care le gasesti in tine, caci Dumnezeu ne locuieste pe fiecare. Gandurile devin cuvinte si acestea actiuni. Asadar daca ne dorim ceva cream doar o stare de dorinta nu si una de existenta. Un proverb buddhist spune: "vei obtine totul cand nu-ti vei mai dori nimic!" Exista o adevarata mecanica universala prin care rugaciunile devin realitate, iar noi nu suntem nici pe departe niste simpli spectatori-cersetori ci, in ecuatia divina suntem invitati sa participam ca niste actanti! "Multumesc Doamne pentru tot!"

green-baby

"Citesc un eseu al lui John Berger, se numeste Ways of Seeing si vorbeste despre modificarea perceptiei oamenilor asupra operelor de arta din diverse timpuri si cum un soi de mistificare sta la baza felului in care ne raportam la arta acum: faptul ca odata cu aparitia camerei de filmat o noua era in raportarea fata de o imagine statica a inceput, iar factorii care ne determina sa etichetam arta acum sunt contextuali si nu pot exclude raportarea la trecutul socio-politic al artei.

A privi un tablou intr-o biserica medievala, asa cum a fost gandit pentru peretii si spatiul respectiv, e cu totul altceva decat a privi aceleasi picturi pe ecranul unui televizor marginit de peretii unei bucatarii, iar aceasta imagine unica se transmite simultan in mii de alte contexte.

Mergand pe firul acestei relativizari gandul te duce le Eclesiast: "totul e desertaciune..."

tudor chirila

la distanta

Ce se intampla in mod concret cand te indepartezi de ceva. Poti vedea acel ceva din toate unghiurile. Ai o imagine de ansamblu. Dar atentie cu cat acel ceva este mai departe de ideal, de forma perfecta cu atat mai mult ies in evidenta diferentele, defectele,neajunsurile, culorile nepotrivite. Cu cat un om este mai departe de lumina cu atat simte ca intunericul il mananca.

Unde exista perfectiunea in stare pura? Pe hartie si in cuvinte.Oamenii nu sunt perfecti. Actiunile nu sunt perfecte.

maturitate

Cati anisori ai?
-3 ai si 7 luni.Uite pot sa lidic tlei degete.Vezi?

-Cati ani ai?
-18

-Cati ani ai?
-28

Cati ani ai?
36

Cati ani ai?
52

Cati ani ai?
75

Este o intrebare caruia i se acorda in societatea noastra o importanta covarsitoare. Sigur. Raspunsul la aceasta intrebare ne poate oferi indicii despre persoana respectiva, insa datele furnizate nu sunt suficiente si nici relevante.

Sunt multi semeni de-ai mei care, desi neaga cu vehementa prejudecatile si se declara spirite libere traiesc in mocirla ideilor preconcepute. Iar, o prejudecata nu te elibereaza nicicum. Nu e vina oamenilor, a gloatei ci a celor care au puterea de a imbunatatii sau de a schimba ceva. Orice. Legi. Atitudini. Valori, Reguli.

In prezent, un om care are varsta fiziologica de 18 ani si se prezinta sanatos mental castiga conform legilor in vigoare drepturi politice si sociale. Poate sa voteze, poate sa inceapa “Scoala de Soferi”, sa se angajeze, sa se insoare, sa dea nastere la prunci. (etc)

Toate aceste actiuni solicita din partea omului maturitate. Societatea a stabilit ca avand importanta colosala doar maturitatea fizica. Cea mai mare greseala. Conceptul de maturitate implica doua dimensiuni: fizica si emotionale. Amandoua sunt la fel de importante si impreuna formeaza cercul, omul matur, omul echilibrat.

Sa le analizam pe rand.

Varsta fiziologica descrie stadiul de dezvoltare al fizicului uman-al organelor interne si externe, al aparatului respitator, reproducator.etc

Varsta emotionala descrie stadiul la care se afla un om din punct de vedere al emotiilor pe care le traieste si le exprima intr-un cadru social.
Un om poate sa aiba varsta fiziologica si emotionala de 18 ani (varsta emotionala =varsta fiziologica -caz rar) sau nu. Si aici avem doua variante: poate ca varsta emotionala sa fie mai mare sau mai mica decat varsta fiziologica. Problemele apar in momentul in care un om cu varsta emotionala mai mica decat cea emotionala isi doreste mai mult decat poate duce. Spre exemplu sa devina parinte, sa se insoare, sa avanseze intr-un job.Ce face universul? Ii pune piedici. De ce? Sa invete lectii, pentru a se desavarsi spiritual, pentru a ajunge la echilibru.

test scris dupa ce am citit postul lui dobro de pe http://www.dobro.ro

"Nu am motive sa imi neg inaintarea in varsta. Dar am descoperit o comoara: framantarile mele incep sa se desire, in nodurile mele grele de parama sulfa adieri de minte. Si incep sa se desprinda fasii subtiri, ca niste aripi de fluture. Rad uneori de cat de naiv eram. Ca adolescent strangeam din pumni si credeam ca ele se uita la mine ca la Hamlet si ei la rabufnirile mele ca la Napoleon. Eram vanitos crezand ca vanitatea straluceste. Acum imi privesc intelegator si cu umor amintirile. Pumnii aia stransi erau doar furie. Pentru ca nu-ntelegeam. Nu inteleg mult nici acum, dar am invatat ca daca-i las moi, fac mult mai mult cu degetele libere. Pot sa scriu, sa arunc pietre mult mai departe, sa ofer, sa mangai, sa cant si sa palmuiesc fara sa bat. Si de la pumnii aia inmuiati, de la degetele alea libere, m-a patruns serul cald al eliberarii peste tot. Incet, pe brate, in jos, spre sex si, in sfarsit, in sus, spre minte. Sunt cat pot de liber. Da, cu limite liicene, dar pe care le las, acum, cand nu mai sunt salbatic, sa se transforme. Am granite dar nu stiu unde. Sunt acum mai liber ca atunci? Pai atunci, ca sa fiu liber, eram obligat sa imi las parul lung."

vocatie

Artistul, invatatorul si preotul nu au profesie ci vocatie!Dan Puric

cuplul crestin binecuvantat

Sa privim primul cuplu-Adam si Eva. De ce a fost creata Eva? Pentru ca «nu este bine ca omul sa fie singur». Asadar primul rol al femeii este sa ii umple singuratatea barbatului. De ce a fost creata din coasta lui? Pentru ca nu avea nevoie de orice femeie, ci de o femeie pe care sa o simta ca facand parte din sine.Ce este mai aproape, in stricto senso, de om decat propriul trup? Doar alaturi de femeia sa, omul, barbatul nu se simte singur. Femeia a fost creata pentru barbat, nu barbatul pentru femeie. Trupul femeiesc este creat din coasta barbatului, asadar trupul femeiesc-partea isi cauta trupul sursa pentru a se intregi. “Coasta” trebuie sa se potriveasca trupului. Altfel, “omul se va simti singur”.Va reveni la starea initiala, de dinainte de crearea femeii. Si Dumnezeu va vedea in sufletul omului si va spune «nu este bine ca omul sa fie singur».

Relatiile dintre barbatul si femeia Sa urmeaza modelul stabilit de Divinitate. Femeia il slujeste pe barbat, femeia da ascultare barbatului pentru ca daca nu exista in barbat nevoia de femeie “omul se simte singur”, femeia in sine nu ar fi existat.Ce face barbatul? Isi iubeste femeia Sa. De ce? Pentru ca este “rupta din sine”.De aici si imposibilitatea existentei unei egalitati intre femeie si barbat. Egalitatea presupune o pozitionare pe aceasi treapta. Ori intre barbat si femeia sa nu exista concurenta, ci complementaritate.

Da. Am scris femeia sa si nu barbatul sau. De ce? Pentru ca la inceput a fost barbatul, omul. Si apoi lui i s-a creat femeia. Si de atunci femeia este a barbatului si nu barbatul femeii.

Aceasta este matricea Cuplului Crestin binecuvantat de catre Dumnezeu. Cuplul pe care Dumnezeu l-a legat in Cer, in gradina Raiului. Ce nu se incadreaza in acest model, se dezintegreaza. Pentru ca Iisus ne-a invatat “Precum in Cer asa si pe Pamant” si...ce e legat in Cer e legat si pe Pamant

azi

"Intelepciunea te invata cum sa iesi din bucla suferintei: iertand prezentul, indiferent cat este de dur, acceptand ca tot ceea ce ne este dat are un sens si rugandu-ne sa capatam ceea ce ne trebuie. Hristos ne indeamna in rugaciune: "Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua ASTAZI."Taina lui Acum se explica asa. In prezent nu exista probleme, caci acestea au nevoie de timp pentru a exista. Maxima concentrare pe moment, pe clipa, impiedica alimentarea problemelor cu energie. Daca nu judecam natura unui eveniment, daca ii aceptam doar existenta fara sa-l etichetam in vreun fel incetam sa ne mai chinuim degeaba" oreste

dialog despre celalalt si despre trup.oglinda

-daca nu ar fi fost inventata oglinda,cum ai fi reusit sa iti vezi intreg trupul?toate detaliile?
-atingandu-l
-de ce nu mangaindu-l?
-mangaierea cuprinde in sine dezmierdarea, iubirea. atingerea presupune a lua contact direct, dar superficial.
-si cum ai stii ce culoare au ochii tai, ce nuanta are parul tau, buzele tale?
-as intreba pe cineva?
-si de unde stii ca nu te minte?
-nu stiu. il cred pur si simplu.

Daca nu era inventata oglinda eram cu totii niste orbi. Avem nevoie de celalalt pentru a ne vedea. Celalalt este oglinda noastra.Dar trebuie sa fim increzatori si deschisi.Pentru a ne vedea detaliile.

cum recunosti bunatatea?

"Sufletul nostru recunoaste imediat lumina, bunatatea, candoarea, blandetea.Oricat de hatru ai fi, recunosti imediat omul bun, bland, luminos si te bine dispune si pe tine.Pana si criminalii au persoanele lor dragi si acelea sunt dragi tot din aceleasi motive, ca au in ei sadite aceste virtuti. Asa ca nu este mai bine pentru om sa fie dupa cum spune Dumnezeu? Si mai mult decat atat, simtim si noi ca asa este binele, adevarul.Sufletul nostru il recunoaste imediat.Si mai este un lucru curios de frumos.Ati observat ca atunci cand te muncesti pentru cineva, cand ii faci unui om o treaba, sau il ajuti pur si simplu, te simti mai bine, parca capeti mai multa energie? Deci omul recunoaste in sinea sa, in sinele sau, ca "binele", "adevarul", vine din slujire."

doru bem

-Ce relief ai in suflet?
-Desert

Acest adevar este ucigator. Te lasa fara grai. Simti cum trupul zace la pamant fara oxigen. S-a oprit gandirea.S-a oprit timpul. Apoi de undeva, cumva primesti aer. Dar adevarul ramane, doar efectul a fost inlaturat. Cauza? Gresit. Cauze? Mocirloase si este suficient.

desertul pentru totdeauna-paler

un visător poate oscila între realitate şi reverie ca un clovn între râs şi plâns.

"Sunt în mâna ta acum, Luca. Şi ştii de ce?" "De ce?" "Simplu - a zis ea. Dacă poţi să-mi aduci bucurie sau tristeţe, înseamnă că sunt în mâna ta".

"Dacă ai fi perfect, n-aş avea nici un merit că te iubesc". Apoi, mi-a dezvoltat teoria că o femeie se înjoseşte când iubeşte un bărbat care îi este inferior, că, în mod normal, pentru a-şi putea dărui dragostea unui bărbat, femeia are nevoie să-l admire. Alteori, mi-a atras atenţia că femeile fac adesea greşeala de a da bărbaţilor mai mult decât pot să primească, dar că ea nu putea arde cu o flacără mică şi liniştită. "Prefer să-mi închipui că am ce-mi lipseşte, fiindcă simt nevoia să am măcar aşa", mi-a spus într-o seară. Ţin minte că afară era lună plină. Lumina care pătrundea prin fereastra şopronului îi înălbea faţa. S-a ridicat de lângă mine şi a încercat, fără succes, să pună la loc felinarul caleştii. Când a revenit, mi-a reproşat: "Eu aş putea să călătoresc o viaţă întreagă în această caleaşcă fără roţi. Tu n-ai putea. Simt asta".

badu

azi am descoperit-o pe Erykah Badu
mi-a incantat sufletul

matematic

"Paradoxal sau nu, cosmogoniile taoismului, buddhismului, hinduismului sunt descrise la fel in fizica quantica. Religii cu mii de ani mai vechi decat stiintele moderne stiau de mult ca miturile soliditatii si al permanentei aveau sa tulbure umanitatea in evolutia ei. Pentru buddhisti, cauz a suprema a suferintelor este incapatanarea de nu recunoaste ca totul curge. Agatarea cu dintii si unghiile de perivilegiile contextuale hraneste iluzia stabilitatii. Chinezii celebreaza calitatea naturii de a fi in permanenta schimbare intr-un circuit etern. Iar hermeticii credeau intr-o lege din Kybalion care postuleaza ca: "nimic nu dispare, totul se transforma", neintrerupt asa in Cer precum si pe Pamant. In quantica, particulele sunt generate de un camp si tot in el se intorc dupa ce parcurg diferite spatii in timp. Acest camp de forte generator al vietii subatomice, este numit in hinduism Brahman. In fizica particulelor, acestea se nasc si sunt distruse aparent fara motiv.Dansul Shivei exprima dubla spirala universala a creatiei si distrugerii materiei. Buddhistii numesc vidul creator sunyata, iar el este generatorul tuturor corpurilor vii. Tao reprezinta natura vida, fara forma a universului, dar care are in sine potentialul intregii Creatii. Fizica quantica demonstreaza matematic ceea ce religiile orientale propovaduiesc prin mitologie, arta si poezie."

by oreste

splendor in the grass

Campionii

Cred cu tarie in visul lor! Vezi Dobre Tone Mihai.
In ei! In victoria lor! Vezi Camelia Potec
In puterea lor! Vezi Bute
In puterea mintii! vezi Ion Oncescu
Au curaj si credinta. Risca si intra chiar si cu trupul ranit –Vezi Nadia Comaneci
In talentul lor-Vezi Hagi!
Se arunca in lupta cu determinare si pasiune-vezi echipa Oltchim
In imposibil si in ruperea unor traditii-vezi Franta la fotbal in 1998
Concureaza chiar si cu sufletul distrus –vezi patinatoarea Rochette.

Si asa ajung impliniti. Cu medalii de gat sau cu cupe in brate.
Si asa lumea ii stimeaza si apreciaza.Nu pe ei ca persoane. Ci atitudinea si sufletele lor.

Tu cum vrei sa fii?
Uita-te la tine si numara medaliile pe care le-ai castigat in lupta vietii.

visul inghetat

In fiinta umana vietuiesc deopotriva doua entitati. Ratiunea si Simtirea. Ideal este ca cele doua forte sa coabiteze pasnic respectandu-se una pe alta si sa nu incerce vreuna sa o detroneze pe alta.

Intr-o seara ratiunea a detronat simtirea. Realitatea a invadat Visul.Simtirea a fost redusa la tacere si visul inghetat de cuvintele reci. Nu cred in egalitatea dintre barbat si femeie. Da, probabil sufletul meu nu este modern. De aceea si crede in povesti.Ori povestile nu se potrivesc cu secolul asta. Ba mai mult, credinta refuza ratiunea. Credinta accepta libertatea si liberul arbitru.Cred ca barbatul detine creierul si femeia inima Cred ca barbatul fara o femeie potrivita cu el are sufletul bolnav.Cred ca femeia fara un barbat potrivit cu ea are sufletul bolnav. Vindecarea si aparitia binelui nu se poate produce decat in doi. Impreuna. Acelasi glas, aceasi privire, aceleasi nevoi,aceleasi cuvinte. Omul singur nu se poate ridica. Omul singur se infunda. In el. Eu par singura datorita despartirii, dar sufletul meu nu este singur. Stiu ca undeva exista
«acelasi».Dar sufletele pe Pamant sunt acoperite de trupul de carne si conduse, directionate de creier. Sunt limitate.Noi le putem elibera. Rupand lanturile ratiunii si visand cat mai mult timp.In vise totul este posibil.In vise nu exista aici sau acolo, in vise nu sunt granite. Visati ! Mult. Visele sunt doar ale voastre.

Karl Lagerfeld

aer si foc in evenimente.

Fata isi aduna gandurile si le aranja meticulos pe foaie. Foaia statea cuminte si o asculta. Ii era dor de scriitura ei. O privea si astepta nerabdatoare atingerea cuvintelor.

-Ce s-a intamplat in 18 aprilie 2010?

-Evenimente ce nu au avut precedent in istorie.

In Bazilica Sfânta Maria din centrul Cracoviei oamenii s-au rugat si au aprins lumanari pentru viata vesnica si pentru iertarea pacatelor liderilor polonezi ce au murit intr-un accident aviatic. Accidentul a curmat vieti omenesti.

In Europa, un vulcan a omorat traficul aerian. Cenusa urata si-a batut joc de modernizarea secolului astuia si a agitat oamenii societatii. Din cauza naturii s-au inregistrat pierderi financiare. Banii au fost subjugati.

In Romania,Clubul Sportiv Oltchim Ramnicu Valcea a obtinut in premiera calificarea in finala Ligii Campionilor dupa victoria de pe teren propriu cu Gyori Audi ETO KC, scor 24-20 (11-10). Niste femei au adus bucurie neamului romanesc. Cand? In Duminica femeilor. A Mironositelor.

Sportul si credinta au facut sufletul natiei noastre sa zambeasca.

-Simt ca vrei sa detaliezi. Nu te sfii. Foile albe doresc sa fie umplute de cuvintele tale.

In 1940, mii de ofiteri polonezi au murit pe un teritoriu rusesc. Moarte violenta si provocata.

In 2010 numerosi oficiali polonezi au murit la bordul unui avion rusesc. Moarte violenta si provocata.

Ambele evenimente, cu puternica incarcatura emotionala si karmica s-au desfasurat sub privirea naturii, a copaciilor de la Katyn si au fost ingaduite de catre Dumnezeu. Natura priveste unitar.

Uciderea ofiterilor a injectat in sufletul polonez frustrare si ura. Ce au facut rusii? Au negat fapta rusinoasa. Orgoliul i-a impiedicat sa isi asume sangele ce a curs pe pamantul lor.L-au spalat si s-au sters pe maini.La fel ca Pilat din Pont. Si Rusia si Polonia se doresc a fi crestine. Dar oare sufletele celor doua natii au asimilat Lumina cuvintelor Mantuitorului: „Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac?”. S-au iertat unii pe altii pentru a primi iertarea Dumnezeiasca?

Unii.Oamenii Societatii cauta vinovati. Si pentru ce s-a intamplat in 1940 si pentru 2010.Cu ce folos? A gasi vinovatul inseamna a da inapoi timpul si vietiile? Ceilalti au cautat Rugaciunea. In toate Bisericile Crestine Oamenii au ridicat spre cer Rugaciuni pentru suflete.Rugaciuni de iertare. A pacatelor. Trufia, ura, crima si rautatea sunt pacatele sufletului. "Et dimitte nobis debita nostra, sicut et nos dimittimus debitoribus nostris."

Natura a ascultat glasul Divinitatii. Copacii de la Katyn oripilati de rautatea,orgoliul si superficialitatea oamenilor de carton, dar si ingreunati de durerea pe care au vazut-o au chemat in ajutor vulcanii. Unul singur a reactionat.Cu putere. Eyjafjallajokull din Tara Ghetii si a focului. Aerul si focul au fost impreuna. Oamenii s-au prabusit din aer si au murit arsi. Toate avioanele din Europa au platit tribut. Natura respecta legile Divine.Oamenii de ce nu? Dar apa? Unde e?

visare

armani

Fumul de tigara ne inconjura gandurile. Ideile, experientele prin care am trecut impreuna prin viata, pasiunile pe care le impartaseam, comunicarea naturala si familiaritatea dintre noi ne leaga prietenia. Cand am cunoscut-o, m-a frapat lipsa ei de incredere in oameni. “Nu exista prietenii adevarate”. Ne stim de 17 ani.

Noteaza asta, te rog mi-a spus si pune-o pe blog:

“ Talentul e o cale scurta de a te impaca cu tine”.

Ea isi stie talentul. Eu inca nu mi l-am aflat. Se pare ca am ales calea lunga.

"Fiecare bulb de lalea tine o promisiune - o promisiune a unei lumi pline de viata, culoare si buna stare.-proverb olandez

lalelele sunt considerate simbolul culturii otomane.

da.i've got him...eternally

anotimpul din suflet

Cand este frig afara inseamna ca soarele nu are suficienta forta de a incalzi pamantul si aerul. Frigul de afara este semnul, anuntul ca in lume a sosit Toamna sau Iarna. Ce se intampla cu frunzele copacilor? Cad. Ce se intampla cu copacii? Sunt acoperiti de zapada. Doar anumite flori rezista intr-un astfel de mediu. Imortele, crizantemele...si unii copaci. Brazii. Oamenii se imbraca cu multe haine pe ei, unele animale hiberneaza, iar pasarile calatoare migreaza spre tarile calde.

….Si viata emotionala a oamenilor trece prin cele patru anotimpuri….. priveste-i pe oamenii de langa tine si hai sa stabilim impreuna ce anotimp au in suflet.

…uite…soarele iubirii lor este tomnatic…niste raze ce pastreaza amintirea soarelui de vara..…..dar nu a celui de primavara... Soarele tomnatic este capricios si aduce ploi dese. Cateodata si inundatii. Razele soarelui sunt doar cuiere de care se agata teama de schimbare , lipsa puterii de a accepta adevarul diferentei….ramane speranta ca poate iarna nu va venii si ca ciclul naturii se va schimba.Va ajunge in vara direct…soarele tomnatic e rece…..

….si acolo e un soare de iarna….nu se vede pe cer…nu mai este iubire… dar unul dintre cei doi s-a desprins de cuier..celalalt a ramas agatat o vreme de Ideea de Cuplu, dar degetele i-au fost retezate. Un norisor alb si pufos l-a prins din cadere. I-a sarutat degetele si i-a imprimat pe suflet culoarea lui. In sarut a simtit ceva familiar…da. Norisorul este desprins din sufletul lui. ..soarele de iarna ingheata…

…aici…e soarele de primavara…cel mai frumos…soarele este prieten… razele lui incalzesc..alina natura dupa inghetul de peste iarna….copacii inmuguresc…pasarile canta si oamenii au flori in maini si zambete pe chip…pana si ploile sunt calde…si natura are nevoie de acea apa…soarele de primavara zambeste.

….atunci…era un soare de vara….inabusitor….anunta seceta…era un soare inamic..te frigea…aveai nevoie de lotiuni protectoare…de palarii…nu puteai sa te prezinti natural pentru ca iti provoca, poate fara sa vrea arsuri solare…soarele de vara aduce temperaturi ridicate….soarele de vara arde.

Stabileste anotimpul din sufletul tau,al lui, al vostru, al ei priveste natura si vei intelege etapa, ciclul prin care viata ta emotionala trece. Nu ignora semnele ca sa nu fi luat prin surprindere si sa nu racesti, te arzi , sa ingheti sau sa iti fie prea cald.

Ralph Lauren

spirala

"Simbolul wiccan pentru ciclicitatea nesfarsita a vietii si mortii era o spirala dubla. Intre cer si pamant sunt vejnic doua spirale, una care coboara sufletele in materie si cealalta care le urca spre "cerul primilor stramosi"."

oreste

Asculta mai multe audio Muzica

averea

"Muzica mea e averea mea. Cartea pe care o citesc. Gandurile care ma framanta si poate ma slefuiesc. Singura avere reala este Omul care as putea sa devin. Asta insa e un drum infernal. E un maraton pe care il termina doar cei alesi.

Ce frumos a spus Isus: Imparatia mea nu este din lumea aceasta."

Tudor Chirila

intrebarile

Interogatia este o cale sigura catre Adevar.

"cauta adevarul si el te va face liber!"; "bate si ti se va deschide!", "cerecetati totul..."

Mila intr-o relatie

"Julius aştepta. Bănuia că bătrânul era pregătit acum să-şi deschidă sufletul.
- Într-o seară, - continuă doctorul Luca - mi-a atras atenţia că orice om are o limită şi că ea era foarte aproape de acea limită. "Ce vrei să spui?" am întrebat-o. Mi-a zis, evaziv: "Nu toată lumea are tăria să reziste, Luca". "Să reziste la ce?" i-am întors vorba, agasat. Ea a râs: "Nu fi îngrijorat, iau asupra mea dilema care, probabil, te preocupă". Am bănuit la ce se referea. La faptul că un medic n-ar trebui să-şi permită să întreţină relaţii cu o pacientă. Şi m-am enervat. I-am amintit ce-mi declarase cu o zi înainte: că suntem ca doi ocnaşi legaţi de acelaşi lanţ. "Nu ziceai tu aşa?" "Ba da, mi-a replicat ea, sec, însă o să te las liber". După aceea mi-a făcut o teorie nouă. A zis că mila e o plagă în dragoste. Decât să-ţi fie milă de o femeie pe care ai iubit-o, mai bine o părăseşti. "Părăsind-o, n-o jigneşti cum o jigneşti dacă rămâi legat de ea ca de un stâlp". Eram uluit. "Ce-ţi trece prin cap?" N-am înţeles atunci ce a vrut să-mi transmită, a încheiat, brusc, doctorul Luca, iar când am înţeles a fost prea târziu.

Progresul exterior e însoţit, uneori, de regres interior."

Octavian Paler-Desertul pentru totdeauna

Domnişoara Iulia

de August Strindberg

regie Liviu Lucaci
scenografie Ştefan Caragiu
costume Dumitriţa Luncă
muzică Delia Nartea
sound design Mihnea Chelaru

Duminica seara, 11 aprilie 2010, la Teatrul de Comedie am vazut (o piesa de) teatru. Pentru a descrie aceasta piesa, ma voi folosi de formele simplificate ale pronumelui demonstrativ: cel, cea, cei, cele. Cel mai slab joc actoricesc, cea mai neatractiva viziune regizorala, cele mai neinspirate costume, cele mai deranjante tonuri ale vocii, cei mai decenti spectatori.Nu au plecat de la piesa! Chiciul de pe scena a fost salvat de decor.

Nu va recomand aceasta piesa decat daca doriti sa vedeti si sa auziti cum se joaca teatru, intr-un mod exagerat, grosolan. Si nu e vorba de satira. Protagonistii chiar au luat lucrurile in serios. Si poate ca si o parte din public.

De multe ori, in timpul piesei am avut impresia ca ma uit la Vacanta Mare. Acelasi gust amar cauzat de glumele rasuflate si neinsiprate. Doar ca nu ma uitam nici la TV si nici nu se “impunea” rasul. Replicile erau “date” de catre actori sintetic. Nu se traia deloc personajul. Nu se simtea nimic. Doar se juca. Mesajele se pierdeau in sala, rusinate de lipsa de talent.

Mesecina

Vezi mai multe video din Muzica

Nema vise sunca
Nema vise meseca
Nema tebe, nema mene
Niceg vise, nema joj.
Pokriva nas ratna tama
Pokriva nas tama joj.
A ja se pitam moja draga
Sta ce biti sa nama?
Mesecina, mesecina,
joj, joj, joj, joj
Sunce sija ponoc bije,
joj, joj, joj, joj
Sa nebesa, zaproklija
Niko ne zna, niko ne zna
Niko ne zna, niko ne zna
Niko ne zna sta to sija

(English Translation:

Moonlight

There is no more sun,
There is no more moon,
You are no more, I am no more.
There is nothing more... oh.
Darkness of war has covered us,
Darkness has covered us... oh.
And I wonder, my dear:
What will happen with us?
Moonlight, moonlight... oh-oh,
oh-oh.
Sun is shining, sun is
shining... oh-oh, oh-oh.
From above,it breaks through...
No one knows, no one knows,
No one knows, no one knows,
No one knows what is it that)

Intelepciunea tolteca

"In vechiul Mexic a inflorit in vremuri de pace si armonie o civilizatie extraordinara. Cosmogonia toltecilor plaseaza realitatea intr-un vis colectiv. Majoritatea oamenilor sunt pierduti intr-o ceata a perceptiei, numita mitote. Conceptul este foarte asemanator si in gandirea hindusa, in care lumea traieste in iluzie, in maya. Vechii mexicani erau convinsi ca ne nastem intr-un vis prefabricat care include cultura, limba, obiceiurile, religia si familia. Pentru a face fata vietii, suntem conditionati sa facem pacte invizibile cu altii , cu partenerul de viata, copiii, societatea, Dumnezeu si mai ales cu noi insine. Toltecii stiau de mult ca cel mai mare dusman al omului este el insusi, astfel ca, nenumaratele noastre conditionari si autolimitari ne fac mult mai mult rau decat bine. Ajungem sa repetam clisee si sa credem in lucruri si valori pe care nu le mai intelegem. Ne agatam inertial de "traditii mostenite" care ne cenzureaza libertatea de a descoperi fiecare dintre noi, propriul sau adevar, propria menire...Spiritualitatea tolteca invita omul sa se inroleze intr-un "razboi de independenta" impotriva parazitului din propria minte. Toltecii defineau parazitul asa: "Judecatorul, victima si ansamblul convingerilor care invadeaza si controleaza mintea secatuind-o de adevar"."

cea mai mare Putere este Cuvantul.

"Toltecii stiau ca la Inceput a fost Cuvantul, caci este lesne de inteles ce putere creatoare sau devastatoare au cuvintele gandite si apoi rostite. Ce spunem devine materia prima din care se constituie invelisul nostru in lume. Gandurile noastre stabilesc, in cele din urma cine suntem si in ce fel de viata traim. Vechii mexicani acordau o uriasa importanta cuvantului rostit. El poate crea ura, manie si moarte sau poate vindeca. Asemeni semintelor care cad pe pamant fertil, si cuvintele se raspandesc pe pamant, rodind intr-o realitate din care facem parte. Folosirea gresita a cuvantului naste indoiala, teama si confuzie. Am putea invata ceva extraordinar din intelepciunea tolteca si anume ca toti cei care se cred buricul pamantului se vor simti lezati si ofensati in permanenta de semeni. Majoritatea arogantilor au senzatia cand cineva nu le canta in struna ca sunt victimele atacului la persoana (normal, doar persoana poate fi atacata, caci fiinta este infailibila) si vor raspunde la fel adancind si mai abisal conflictul. Iadul este privit ca o comunitate in care se folosesc numai cuvinte otravite. Pamantul se intuneca si cade prada demonilor insetati de rau, atunci cand dulceata din cuvinte este inlocuita cu veninul nascut din dorinta de putere, lacomie si invidie."

adunat de la Oreste

Becul

Goana dupa bani inseamna goana dupa faima si putere. Goana asta duce la pierderea luminii din suflet.Banul ca Scop al vietii stinge lumina.In intuneric nu ii vezi pe ceilalti, nu ii auzi, nu ii simti, nu distingi nimic. Doar urli, te plangi pentru ca nu stii cum ai ajuns acolo.Pentru ca te simti singur.Goana dupa bani aduce intotdeauna despartirea.Sfidarea Banului aduce intotdeauna comuniunea, De ce se fac milostenii? Pentru ca in momentul in care daruiesti, gestul in sine uneste cumva oamenii ce aparent sunt diferiti.Unu sarac altu mai avut. Dar actele de caritate nu se fac doar pentru "a da bine" sau doar pentru" am destui bani, sa le dau si altora" sau "ii ajut pe copii astia care au mai multa nevoie". Milostenia inseamna sa il ajuti pe Omul care are nevoie, fie ca e batranul de la colt de strada, fie copilu din camin, fie bunicul care nu se ajunge cu pensia.Altfel caritatea se transforma in goana dupa faima. Si cercul se inchide si becul se stinge.Ajutand sfidezi banul. Il Subjugi.

Credinta adanca alaturi de introspectie ajuta omul sa se scoata din bezna.Dar trebuie ca omul sa isi intoarca ochii spre sine. Sa se analizeze pe sine.Sa se simta.Sa se asculte.In tacere. Ca sa auda soaptele sufletului. Dumnezeu ne sopteste.Raul racneste.

Banul vazut ca scop al vietii si nu ca mijloc de a aduce bucurie celor din jurul tau-familiei, apropiatiilor, oamenilor saraci il face pe om sclav si il face sa scoata vapai de rautate din gura. Nu e greu ca cel posedat de Ban sa aduca injurii celor din jurul lor. Iuda l-a vandut pe Isus pentru bani. Ce simbol! De ce l-a vandut? Din invidie. De unde a aparut invidia? Din dezechilibru si lipsa credintei? Doar atat? Nu. Si din aroganta, orgoliu. De unde a aparut orgoliul? Din comparatia cu ceilalti si din lipsa credintei. Dar Isus l-a iertat pe Iuda. De ce? Pentru ca a vazut in sufletul lui regretul. Pentru ca Iuda, in maniera lui s-a autoanalizat, s-a cercetat si s-a certat. Si Iuda a evoluat.

vindecarea

"Goana dupa diplome, titluri, recunoasteri intretine vanitatea. Sportul preferat al egoului este maratonul printre efemeride. Puterea pamanteana, nedublata de harul ceresc, onorurile, laurii devin niste demoni chinuitori, caci te vor obliga sa-ti irosesti viata cautand sa le pastrezi cu ori ce pret, si inaintea trecerii dincolo de Porti, realizezi cat esti de nepregatit pentru saltul constiintei. N-ai mai avut timp! Inteleptul nu intra in acest joc, prefera simplitatea si duce o viata pasnica. Omul cu adevarat puternic este cel care pretuieste cel mai putin puterea, dar gasim foarte rar asemenea specimene.

"un pahar plin nu mai poate fi umplut cu apa proaspata"! LAo Tze

Inteleptul este privit deseori ca un nebun, dar el stie ca lucrurile stau exact invers. Nu judeca, ci porneste fara nici un gand de recompensa la vindecarea lumii!"

oreste

balanta si dusmanii

Motto: Daca iubesti cu adevarat pe cineva, iubirea ta e cea mai buna garantie, cea mai buna siguranta pe care o poti avea.

Neincredere in sine si frustrarea sunt cei mai de temut dusmani ai omului. Dusmanii sunt creati de mintea mica a omului in copilarie sau in adolescenta. Uitati-va in spate si vedeti de unde iese razboinicul. De pe campul inverzit sau din barul de la coltul liceului. Dusmanii ataca balanta din omul mic directionand bietul om si mic si mare catre excese.

Excesul dezechilibreaza intotdeauna. Incearca sa nu mananci deloc o zi. Te vei simti slabit si te vei gandi tot timpul la mancare. Iti chioraie matele si te doare capul. Sau manaca mult. Ca Flamanzila. Ce se intampla? Organismul reactioneaza urland la tine.

Acum, omul mare traieste prea mult la job, acasa, la facultate, pe strada, pe scena, in calatorii, in minciuna, singur sau in boala. Acum prea multe balante sunt dezechilibrate.

Priveste un copil timid care se refugiaza in studiu. In inima lui isi doreste sa iasa la joaca cu copiii, dar este prea mic sa sara gardul de timiditate din fata sa. Si se va uita frustrat la ceilalti cum se joaca. S-a produs deja un dezechilibru: 90% studiu, 10% joaca.

Pe holul liceului, tinerii flirteaza. Se fac schimburi de biletzele, de ocheade si de invitatii la petreceri. Omul tocilar ii priveste cu amaraciune. La fel si cel pe fatza careia a aterizat acneea, sau cel, cea care a fost acoperit (a) de tot de grasime. Omul mic, mare isi ineaca amaraciunea in ceva. In sex, in droguri,in bautura, in rautate.Din nou balanta atarna greu. Arunca-te in celalalt zambind si impreuna va veti echilibra.

Oamenii gelosi sunt sau au fost candva prizonierii unei extreme.Si omul gelos trebuie sa constientizeze ca problema este doar a lui, nu a partenerului, nu a prietenului, ei.La fel cum nu e treaba celui iubit ca cineva il iubeste.Este problema celui ce iubeste. Omul gelos se daruieste cmplet celuilalt, dar are asteptari. Si asteptarile pateaza sentimentul curat de daruire.Il cioparteste.Iubeste-l pe celalalt cu toata fiinta ta, dar nu ii cere pret pentru iubirea pe care i-o daruiesti. Uita-te cu atentie la acest cuvant-a darui. Ce cuvant contine?

Acum, mai mult decat oricand sunt o balanta si-n mine si-n astre.
Am ajuns la echilibru crezand.

multumesc deni
te pup

"Omul care este pe deplin fericit nu-si va inchina viata castigului material, caci nu-ti trebuie mare intelepciune sa intelegi ca totul curge.

Un om deosebit traieste mult in interiorul sau, modest si smerit cu cei din jur, plin de respect pentru natura si pe deplin constient de integralitatea planurilor vizibile si invizibile care formeaza viata.

Intelegand Intregul, intrerupand raportul cauza-efect, cautatorul Armoniei va privi intreaga lumea ca si cum s-ar vedea pe sine in oglinda. Nu dispretuieste pe nimeni, nu condamna, ci se comporta altruist. Traind in anonimat si bazandu-se pe propriile puteri, omul intrat in Marea Armonia Universala nu simte nevoia de a-i imprsiona pe altii."

oreste
despre taoism

despre ambitie

Ambitia exista in fiecare suflet. Este un graunte. Pentru ca planta sa creasca are nevoie de mediul propice- Lumina, apa, sol fertil,temperatura adecvata, gingasia si atentia omului daca este planta de ghiveci. Cele mai frumoase plante se prind greu.Asta nu inseamna ca samanta nu este in pamant!Vezi frezile sau orhideele.Buruienile in schimb apar imediat. Si ele nu au nici parfum, nici culoare frumoasa. Ba mai mult, buruiana se dezvolta atat de mult incat acapareaza substantele nutritive din pamant oprind nasterea altor plante. Din sufletul vostru ce planta rasare?

Alexander McQueen

Scrisoarea 49

Ganduri nespuse, planuri nefinalizate, aripi frante, vise spulberate, inimi ciopartite, lacrimi inghitite, infuziunii de amaraciune si vinovatie, iubiri interzise, prietenii destramate, amorteala absoluta si soc canceros. Acestea erau cuvintele ce se citeau pe fetele celor care se stransesera in acele nopti lungi si reci de vara pentru a-si plange impreuna durerea. Durerea pierderii unui om iubit.

El, in suflet ii privea pe toti. Gandurile se inecau in el sau se loveau de zidul plangerii. Cine stie?

Un suflet de mama incerca sa tina cu dintii trupul de femeie ca sa nu se prabuseasca.

Mai incolo, un suflet de tata incerca ..ce zic eu aici, nu incerca nimic...era intors in sine si se lasa ars de propriile lacrimi. O lua in brate pe fata si ii spuse:

-Fata mea , nu am putut sa ti-l salvez.... omul-tata pilot vazuse prea multe, dar nimic in comparatie cu imaginea care i se lipise pe retina in acea seara.Imagine ce ii bantuia ochii.

Mai incolo, un tata, o mama si fiul ramas se sprijineau si se imbratisau in durere.

-Moarte furioasa, priveste aceasta familie. Stau impreuna, uniti. Trupurile lor formeaza un zid de compasiune.

Fata....voia sa fie luata in brate ca un copil. Se simtea coplesita.Nu stia ce sa faca, cum sa faca.Ce sa zica, cum sa zica. Nu mai stia nimic. Nimicul...si absolutul.

O femeie cu voce calda si suflet mare si stralucitor ca un Soare se apropie de ea si o lua in brate.
-Miru..nu mai putu sa scoata nici un sunet..


Daniels,

Omul o data cu pierderea unei fiinte dragi... se pierde si pe sine.Acest lucru se intampla doar la moartea unei fiinte dragi.De ce? Pentru ca moartea este ireversibila. Pentru ca moartea este finalul. THE END ca in filme... orice altceva se poate repara, inlocui, recastiga, insanatosi.

Durerea pe care o resimte Omul in fata mortii il omoara. Semnul acestei morti este doliul. Negru si Alb.Non-culori.Non-viata. Traditia ortodoxa stabileste o durata a purtarii doliului, insa timpul pentru suferinta si pentru iubire nu exista. La inceput,suferinta cucereste toate madulare, gandurile, carnea...Omul este coplesit si paralizat de intensitatea si forta acestui sentiment. Cosmetizarea se sterge, mastile se dezintegreaza, hainele sociale cad ...omul ramane dezbracat. Atunci poti sa vezi omul asa cum este el. Atunci vezi adevarul din om. Atunci il cunosti realmente pe Om. Este singurul moment de sinceritate. In aceasta faza, omul nu poate manca, sufera de insomnii..plange in continuu..si are nevoie acuta de cineva care sa aiba grija de el. Are nevoie sa nu se simta singur. Nu trebuie contrazis pentru ca in sine nu palpaie decat o flacara mica de incredere si energie. Omul are nevoie sa fie ascultat, hranit, imbratisat, mangaiat si indrumat. Nu poate sa ia singur decizii. Durerea sufleteasca se propaga si in trupul de carne si astfel omul se plange de dureri de cap, de oase, de masele, de membre, de rinichi...

Treptat, durerea se retrage si ii elibereaza omului carnea. ...si gura. Omul va incepe sa simta foamea..si setea..va putea sa stea singur mai mult timp fara sa faca atacuri de panica...insa, gandurile ataca fulgerator...regretele ii inteapa mintea...realitatea si ireversibilitatea ii otravesc linistea omului. Apar intrebarile si introspectia...In aceasta etapa omul se departeaza de viata sociala pentru a se putea intari si renaste. Energia lui scade...omul se taraie. E obosit. Paralizia durerii este inlocuita cu singuratatea. Noaptea isi doreste sa viseze chipul celui iubit...primeste in schimb cosmaruri. Tanjeste dupa caldura sufleteasca...sau dupa niste brate care sa ii cuprinda trupul ...Se imbata cu credinta ca la un moment dat cineva ii va spune ca s-a trezit din cosmar si ca viata lui va fi ca inainte. In fiecare seara il gasim pe om beat crita de aceasta idee.

In ce-a de-a treia etapa….durerea se retrage toata in inima. Omul poate sa manace, poate sa doarma. Reuseste si sa zambeasca de cateva ori, incepe sa socializeze cate un pic, insa durerea din inima il sufoca. Acum durerea e de nesuportat. Omul incepe sa se roage, sa citeasca,sa isi inece gandurile si suferinta in ceva. Practic, omul se chinuie sa vietuiasca si sa se recladeasca.Atacul dureri asupra inimii provoaca lacrimi amare si taioase. Lumea din jur ajuta durerea. Este aliatul ei. Ochii omului in aceasta etapa vede tot ce a pierdut. Mama care nu mai are fiu. Baiatul care nu mai are frate.Bunica care nu mai are nepot. Tanarul care nu mai are camarad. Fata care nu mai are prieten si iubit. Baiatul care nu mai are tata. Femeia care nu mai are sot. Fina care nu mai are nas.

In ultima etapa omul se naste. Cu alte valori, alte principii, alta viziune, alte proiecte, alte dorinte, alte asteptari.Doliul exterior se retrage in suflet. Sufletul este imbracat in negru si alb. In intuneric si lumina. Incepe lupta cu sinele, lupta dintre bine si rau. Castigatorul poate fi vazut de oricine. Cel care a suferit o trauma se recunoaste dupa cuvintele si gesturile pe care le naste. De Rautate sau de Bunatate.Aici noul om alege pe cine sa sustina si sa slujeasca. Lumina sau Intunericul.

Daniels, am intalnit deunazi o fata cu sufletul intunecat. Din gura ei ieseau vapai negre si urate. Ea si ceilalti care o inconjurau cereau intelegere. Nu i-am putut oferi acelei biete fapturi decat mila pentru ca a lasat suferinta sa ii boteasca sufletul. Am ramas cateva secunde cu ea.Doar noi doua. Era o tanara cu chip frumos dar uratenia de pe limba ii ciopartise chipul. Saraca, mi-am zis. Si am plecat. Aveam lacrimi in ochi si o rana deschisa. Am pus in Cd-Player Dinu Olarasu si le-am scris celorlalti un pa din stele.


Daniels,

Noua ne place Soarele si Lumina Lunii.

Te sarut,
Orchis Noir

Motto: " Sa nu te supui etichetelor, sa nu te impovarezi cu planuri marete, sa nu crezi ca toate fraiele sunt in mainile tale, sa nu te lasi subjugat de stiinta. Intelege infinitul si cutreiera fara urma"- Chuang Tzu

Tulburarile, suferinta, razboaiele, intunericul mintilor si al sufletelor se nasc, in primul rand din neintelegerea faptului ca traim in sincronicitate cu intreaga creatie.

oreste

superb

Scala & Kolacny Brothers is a Belgian girls' choir, conducted by Stijn Kolacny and accompanied by Steven Kolacny on the piano. Formed in 1996 and winning the Belgian 'Choir of the Year'-contest in 2000, they have made 5 studio albums, starting with On The Rocks in 2002.

Most songs are covers of well-known bands such as Radiohead, U2, Nirvana, Depeche Mode, Muse, Rammstein, etc.

de cumparat :)

Multa lume de Paste trimite mesaje cunoscutiilor, prietenilor, familiei. A devenit deja o regula sociala. Cele mai multe sms-uri il contin pe iepuras sau vorbesc de Lumina. Pe Iisus l-au ingropat in uitare, desi El de Paste Invie. Dar acesti oameni sunt sinceri. Iisus invie pentru toata lumea dar doar cei care cred in El simt in suflet Invierea.

Eu cred si va spun in a treia zi: Hristos A Inviat!



Nina Simone - Sinner Man
ÎncÄ?rcat de biglu323. - Music videos, artist interviews, concerts and more.

ganduri despre femeie si familie

Datorita intensitatii si complexitatii vietii emotionale femeia, intr-un moment "x", nu se poate abandona total decat unui singur barbat. Femeile care sustin ca se implica total (gand, timp, trup, suflet) in mai multe relatii interumane nu isi cunosc "natura". Implicarea lor nefiind decat un sir nesfarsit de trairi superficiale si satisfactii instant. Relatiile interumane nu sunt fast-food-uri. Apropos de fast-fooduri, priveste familia romaneasca. E o femeie trista cu fatza zbarcita. Abandonul tinerilor si industrializarea au adus-o in halul asta..

Pe vremuri, cand industralizarea nu imbolnavise trupul societatii, familia era o femeie superba cu parul buclat cazut pe umeri. Fiecare om si-o dorea.

Despre un Om care nu mai era Om.

"Anul acesta renunt la reflectiile pascale. E Saptamana Mare si toata lumea propune conduite. Ma sustrag. N-am de gand sa va propun nimic. Faceti ce vreti si traiti cum credeti. Optiunea ramane un drept. Cei intelepti o vad si ca pe un act responsabil. Ma bantuie, insa, o alta tema care sper sa nu dea nastere comentariilor stupide care abia asteapta sa-si iteasca literele pe aici. Ma bantuie ideea Dezumanizarii. Cat de jos poate merge Omul pe scara dezumanizarii fizice si spirituale? Astazi m-am cutremurat. Ieri, de fapt. Locuiesc in arondismentul sapte pe perioada sederii mele la Paris. Rue St. Dominique este o strada cunoscuta, care se opreste in Champ du Mars - la capatul caruia strajuieste turnul. Ma plimbam pe la pranz prin cartier dispus sa ma racoresc dupa cateva ore bune de munca. Pe un trotuar larg, la intersectia St. Dominique cu Avenue Bosquet (sic), un homeless si-a dat pantalonii jos si a inceput sa se cace. Poate ar trebui sa scriu "sa-si faca nevoile". Era, insa, mai mult decat nevoie in acest spectacol oribil si grotesc, pe de-o parte si atat de simplu si uman, pe de alta. Era ceva mai grav. Era abdicare si resemnare, era neputinta de a mai controla un trup pe care nici chiar purtatorul nu-l mai considera demn de respect. Individul coborase atat de mult pe scara demnitatii umane incat actul lui era unul aproape animalic si, pe cat de socant, pe atat de normal. Mica drama urbana, pe care trecatorii n-o bagau in seama, nu consta in actul in sine, ci in faptul ca, brusc, ideea de OM disparuse precum aburii unei cafele in clocot: abia perceptibili pentru o fractiune de secunda si apoi nimic. Acea fiinta, bauta probabil (sau nu), care nu-si putea ridica ochii si capul si care mai avea doar puterea sa lupte ca sa nu se cace in pantaloni, prea slaba ca sa mai fuga de ochii lumii, pierduse batalia cu numele de OM. Caci pare, cand vezi un asemenea individ, ca statutul de OM e ceva pentru care trebuie sa luptam zilnic. Dezumanizarea face parte mai mult ca oricand din cotidian: ieri, in mijlocul Parisului. Se mai ridica o intrebare: cei care treceau pe langa el, ca si mine de altfel, intorcand capetele si vazandu-si de drum ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, preocupati de un traseu mai mult sau mai putin mecanic, ei cat de sus sunt pe scara sufletului? Cu ce suntem mai presus noi, cei dispusi sa ignoram si sa condamnam, cu ce suntem mai presus ca un om care a renuntat sa mai lupte sa-si pastreze demnitatea? La asta ma gandesc acum. Nu astept un raspuns pentru ca e mai mult decat o dezbatere. E o chestiune care necesita o discutie cu noi insine. Marturisesc ca imaginea a fost socanta si a avut darul de a aduce pe tapet si problema fragilitatii umane. Cand vezi asemenea lucruri la semenii tai nu poti sa nu realizezi ca trebuie mai mult decat un parfum, haine curate si civilizatie ca sa te feresti de o asemenea ipostaza. Mult mai mult. Dar asta e o alta discutie care are legatura poate cu insasi tema Saptamanii Mari si am zis ca nu vorbim despre asta."

preluat de pe blogul lui tudor chirila

munca

"Intelepciunea vechilor egipteni credea ca munca in exces este un pacat de moarte, caci menirea noastra pe pamant nu este sa robotim ca niste sclavi depersonalizati ci sa ne gasim rosturi si sensuri, sa ne extindem constiinta in incercarea de-al intelege pe Dumnezeu si intreaga Sa creatie. Vedem, in decursul istoriei, cum oamenii au ravnit puterea prin manipularea si transformarea lumii materiale. In epoca moderna, am ingenunchiat natura, am realizat tehnica avansata, am construit orase. De fapt, am inlocuit din ierarhia noastra valorica verbul a fi cu verbul a avea. Din cauza faptului ca muncim enorm pentru a obtine toate obiectele fizice pe care le consideram necesare, platim rate la banci, avem doua jobu-ri si timpul a capatat trasaturi negative. Usor de irosit in efemeride, timpul ni se pare dusmanos. Imprumutand mult, din gandirea egipteana, Iudaismul pune accent pe Sabat. Ideea acestuia este de a lua o pauza, de a iesi din spaimele si anxietatile vietii cotidiene, de gasi timp pentru rugaciune, meditatie si reflectie asupra menirii noastre, a originii noastre si destinatiei sufletului dupa moarte."

oreste

suflet pereche

Exista mai multe suflete-pereche. Dar intr-un anumit moment, doar un singur suflet-pereche. Explicatia mai jos:

Sufletul-pereche ajunge langa celalalt suflet in momente critice, de cotitura. El este trimis cu un anumit scop de catre Creator. Sa invete impreuna cu perechea lui o lectie sau mai multe. Nu stiu ce lectie au de invatat, ci doar simt ca pentru o perioada trebuie sa "traiasca" impreuna. Cumva. Perioada asta poate fi toata viata, o luna, 10 luni, 6 ani sau 1 zi depinde de complexitatea experientei. Timpul este relativ si nu are nicio importanta la nivel spiritual. Dupa asimilarea lectiei, sufletul-pereche isi paraseste perechea pentru a-l lasa in grija altui suflet.O alta lectie trebuie invatata pe scara evolutiei spirituale. Un alt suflet-pereche coboara cu lumina si bunatate.

Recunoasterea celuilalt produce la nivelul trupului dependenta fizica, emotionala, mentala. Sufletul pereche il simte pe celalalt intru totul. In maniera in care o fac gemenii monozigoti. Fuziunea sufletelor este totala, caci nu se poate asimila o lectie karmica fara abandonarea in celalalt. Aparitia sufletului-pereche este anuntata de catre Univers prin trimiterea unor semne. Din pacate, multi oameni aleg aparentele si nu esentele si orbesc..


Ca urmare a discutiei purtate cu Micha.
Multumesc pentru carte.:) puupic

superb! superb! superb!

Nutzi :)

Do you want to eat or to succeed?
Do you want to have the money or to succeed?
Do you want me or do you want to succeed?

Hi, I am Sid.

let's dance

A invata

“… Şi după un timp, omul învaţă că dacă e prea mult, până şi căldura cea dătătoare de viaţă a soarelui arde şi calcinează. Aşa că începe să-şi planteze propria grădină şi-şi împodobeşte propriul suflet, în loc să mai aştepte ca altcineva să-i aducă flori, şi învaţă că într-adevăr poate suporta, că într-adevăr are forţă, că într-adevăr e valoros, şi omul învaţă, şi învaţă… şi cu fiecare zi învaţă.

Cu timpul înveţi că a sta alături de cineva pentru că îţi oferă un viitor bun înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea să te întorci la trecut. Cu timpul înţelegi că doar cel care e capabil să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îţi poate aduce toată fericirea pe care ţi-o doreşti. Îţi dai seama cu timpul că dacă eşti alături de această persoană doar pentru a-ţi întovărăşi singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi. Ajungi cu timpul să înţelegi că adevăraţii prieteni sunt număraţi, şi că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii.


Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face. Cu timpul îţi dai seama că deşi poţi fi fericit cu prietenii tăi, într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece. Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită alături de fiecare fiinţă nu se va mai repeta niciodată. Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau dispreţuieşte o fiinţă umană, mai devreme sau mai târziu va suferi aceleaşi umilinţe şi dispreţ, dar multiplicate, ridicate la pătrat. Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se petreacă, asta va determina că, în final, ele nu vor mai fi aşa cum sperai. Cu timpul îţi dai seama că, în realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.



Cu timpul vei vedea că, deşi te simţi fericit cu cei care-ţi sunt împrejur, îţi vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine şi acum s-au dus şi nu mai sunt… Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să ceri iertare, să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are niciun sens.,

Dar, din păcate, se învaţă doar cu timpul…"(Jorge Luis Borges)

de la Denisa.

Te pup micutza blonda.

no -smoking (this week.
yes -attitude

protect me

o melodie superba

usa

privirea zari in departare trei siluete.

o tanara. langa ea doua femei. tanara era invesmantata in fasii lungi multicolore de matase...usa se deschide si intra un barbat...cele doua femei isi pleaca privirea si trag incet de fasiile de matase....trupul tinerei i se arata barbatului....rusinata, incearca sa isi acopere cu parul goliciunea...

barbatul ii saruta mainile si o acopera cu trupul lui.

-deschide-te.

trupul il asculta.

-deschide-te

inima il asculta

-deschide-te

Tanara era inchisa pentru lume. Glasul lui o deschidea. Doar pentru el.

Usile s-au inchis.

pe cer o luna rotunda acoperita. lumina razbea prin plasa de nori.
pe masura ce sofam norii se indepartau de ea...lasand-o goala in ochii mei.
zambeam.

zambetul lui G

"viata inseamna experiente. trairi. sentimente nascute, consolidate, asumate. inseamna cumulul de dureri si iubiri, inseamna orice om care te-a atins fie doar si in treacat, ai tresarit, ai pastrat ceva, ai mers mai departe, dar nu ai uitat niciodata. atingerea. schimbul de energii. dialogul dintre suflete. amprentele lasate in minte, pe corp, in suflet.

nu sunt un om razboinic, pasnica mi-e mintea, pace mi-e in suflet. probabil instinctul de aparare imi forteaza idei si gesturi de contra-atac, dar in mine nu zace sange. nu zac rani. primite sau date. vine sufletul ala de la nastere si reuseste sa cicatrizeze totul si sa lase la final nevoia de pace. nevoia de a zambi. nevoia de a face pe cineva sa zambeasca. nevoile se nasc pentru a fi satisfacute, de unde si dorinta si finalitatea de a-mi satisface dorintele. zambetul. al meu si al lor. al tau. de asta nu pot fi decat calm si linistit, chiar daca viata ma incearca cu razboi si nelinisti. cu durere. probabil trebuie sa fiu intarit, sa ajung la acel stadiu in care niciodata nu voi mai lasa indoiala in suflet. nu voi mai lasa greul sa se aseze si sa faca ravagii. de asta inca lupt pentru o idee. nu de regasire. macar de reconciliere. oamenii pot trai separati, fiecare pe drumul sau, chiar daca sunt total opusi. dar intersectiile de vieti sau suflete, ca si in modul de organizare rutier, sunt semnalizate civilizat si lasa loc de decenta in trafic. in traficul de sentimente si in fluxul de idei, trairi, atingeri." by G

"Ori ce cerc deschis trebuie inchis!" Asadar, sufletul este auto-damnat sa experimenteze ambele fatete ale monedei: "Cine scoate sabia, de sabie are parte, cine ia pe altii in robie, de robie va avea parte"! Scopul vietii este "actualizarea individula a identitatii sufletului". Venim in trup pentru a invata sa-l recunoastem pe Dumnezeu, experimentam efemerul pentru a intelege eternitatea.


Avand imaginea devenirii noastre pe termen lung, ingerii pazitori nu ne feresc de greutati tocmai stiind ca aceste obstacole au menirea de a ne intari. Experinta suferintei te face mai destept!"

oreste

in my arms

mi-am adus aminte de niste replici:

Julien Jeanvier: "Being an adult means to have a speedometer that marks 210 and not driving over 60. Friends are like eyeglasses. They make you look smart, but get scratched and then bore you. Luckily, sometimes, you get super cool glasses. Me... I've got Sophie!"

Scrisoarea 47

Motto: “There's an opposite to déjà vu. They call it jamais vu. It's when you meet the same people or visit places, again and again, but each time is the first. Everybody is always a stranger. Nothing is ever familiar.” Palahniuk Chuck
cateodata mi-as dori sa pot sa fiu invizibila cand vreau eu....asta e un soi de egoism...
.
aseara voiam sa privesc oamenii, dar glasurile si intrebarile ma hartuiau..ma bruiau
cand am sosit...aterizasem intr-un film...stiam tema, cunosteam si personajele dar....chipurile erau mai transparente.., pierdusem replicile...si incercam sa adun scenele ca sa inteleg sentimentul si mesajul pe care filmul dorea sa mi-l transmita:

-zambete pe chipuri udate de lacrimi.
-goliciune sufleteasca plina de bautura lui Bacchus.
-fericire inhibata.
-tensiune mocnita
-tinerete ce se sufoca de atata make-up
-suflet inchis in singuratate si neintelegere.
si eu scaldata in ganduri.

Am privit coltul unde ardea o candela...si parca ii auzeam vocea.....trecutul sorbi din prezent.

" stiu ca si tu ai facut la fel...dar simt nevoia sa impartasesc cu tine asta....comunicarea e cea mai importanta...( probabil ca zambetul inflorise pe chip in timp ce gandeam asta).. stateam si ma uitam asa la ei...oameni atat de diferiti...dar totusi legati de ceva..ii iubesc...sunt prietenii mei si ii accept asa cum sunt..iti dai seama ca sufletul le este colorat si cu nuante inchise nu doar galben, rosu, bleu...dar asta-i omul. imperfect."

filmul s-a incheiat in ritmul unei melodii. Versurile imi aminteau de cuvintele scrise intr-o carte.... Oxigenul imi intrase in plamani.Era noapte si eu respiram aerul diminetii, uitandu-ma la luna. Si-n mine si pe cerul negru vedeam un cerc rotund si multe stele.

Daniles, pe unde zbori acum?

Am luat o stea,cea mai firava, am modelat-o si am scris:

Daniels,

Te-ai simtit vreodata strain si de-al casei deopotriva? Este un sentiment straniu, pe care il experimentez des de cand ai plecat. Nu e vorba de singuratate, ci ..nu imi mai gasesc locul...nu mai cred in vise ...ci incerc sa transform visele in realitate. Realitatea de pe foaie sau cea care incape intr-o clipa. Nu asa imi recomandai? Crede in visul tau si universul te va ajuta sa ti-l implinesti, daca cel de sus va aproba visul. “Indrazneste”.

Si de fapt ce-i realitatea? O succesiune din ce vezi, auzi, simti.

Nu tanjesc dupa case, mese, fotolii. Asta-i natura moarta........Am murit si eu si nu mai vreau moarte. Intr-o zi viata m-a nascut. Nu sunt nascuta din dragoste, ci din durere. Am fost abandonata pana in momentul in care un om m-a luat in brate si mi-a dat o jucarie si o prajitura. Cartea si scrisul.

cu dor,
Orchis Noir

Zborul

Loli impacheta bucatica de foaie si o puse in cartea din geanta. Se uita la Personaj. Asa comunica cu el. Prin priviri. Nici el nu stia de unde venea foaia, dar simtea ca mesajul le era adresat. Era ciudat. Cine sa le scrie? Si de ce? In plus, ei nu existau decat de cateva ore. Sau poate ca altcineva stia deja de ei dinainte de a exista ei, impreuna. Isi sarutau inimile cu ochii.

Se uitau in spate. Amandoi. Deodata. Sincronicitate nefortata, nechemata, ci naturala.Vedeau in zare inmormantarea trecutului. Priveau in fata.Amandoi. Deodata. Sincroni...ati inteles. Sunteti curiosi, nu? Sa continuam. In fata vedeau botezul viitorului. Ei erau nasii. Petrecerea se termina repede. Chiar daca asta e o poveste, sarbatoarea nu a tinut trei zile si trei nopti, ci s-a incheiat la orele diminetii. Au pornit cu inima plina de veselie si cu buzele insiropate de propriul gust pe drum. Drumul era serpuit, plin de obstacole, animale salbatice si capcane. Societatea si regulile ei. S-au uitat unul in altul si au gasit solutia. S-au imbratisat si si-au pecetuit pe buze secretul libertatii. Stiau cum sa parcurga drumul fara sa se raneasca sau sa se piarda unul de altul. Imbratisarea le facu aripile functionale. Zburau. Se jucau in aer, se mangaiau, radeau. Loli se incolaci in jurul lui. Ii strangea barbatia. Il dezbraca si il sorbi. Picatura cu picatura. Ca sa simta gustul.

Il bau, dar ii era foame.Foamea le opri zborul. Aterizau fortat. Se aflau intr-un restaurant.

-Buna ziua, am dori ....dialogul dintre ei si chelner este neinteresant, de aceea nu are sens sa il mai scriu.

Loli isi indrepta privirea spre piciorul mesei. O alta foaie,un alt mesaj spuse Gandul.

“Voia omeneasca nu innoada legaturile sufletesti. Voia omeneasca doar poate sa le recunoasca. Citeste cu atentie. Ultima litera din sinonimul intentiei este de fapt prima litera a actiunii.....”

Cer Personajul

Nu are nici inceput, nici sfarsit. El doar exista. Si ziua si noaptea si vara si iarna si acum si peste 10 ani. Bebelusii vad marea de albastru de deasupra lor ,dar nu au nicio idee ca tot azuriul ala oamenii l-au numit Cer. Si cerului ii pasa de asta? Nu. Bebelusilor le pasa de asta? Nu.

Cerul ignora lumea si exista.Voi existati? Voi traiti? Traiti atat cat va permite ceilalti....Ei stabilesc regulile si barierele.Si va credeti liberi? Liberi sa va alegeti stapanii.Corect.

Privindu-l ma umplu de culoarea lui, de nemarginire, de libertate..
Acestea erau vorbele din capul lui Loli cand se gandea la el...la cel din ea, la cel ce existase inainte de a il cunoaste.

Dan Puric-Cine suntem

"Poporul roman are ascendentul tacerii. Deci, noi vorbim tacand !.Este un lucru uluitor, neamul asta are o virtute nemaipomenita, taci si spui.Taci si spui nu-i o mutenie,nu-i infirmitate fiziologica, este atitudine, este limbaj. S-ar putea ca din tacerea asta, sa iasa lucruri foarte bune”

diferenta...:)

luate de pe blogul lui badea.

Pentru Deni

;)

Maurice-Jean Berger (n. 1 ianuarie 1927 — d. 22 noiembrie 2007), a fost dansator, coregraf, scriitor si regizor francez.

Unele coincidente predestinate sunt un semn al evolutiei.

Numai prin experienta directa se poate ajunge la Adevar. Cunoasterea spirituala este o chestiune individuala.


Am creat mijloacele sigurantei materiale dar acum ne vine in minte din ce in ce mai pregnant intrebarea: de ce am facut-o?-Redfield

oreste

privirea e doar inainte ;).

cer

Cerul lui era albastru. Un albastru clar.Acum iar e patat de nori.Cumulonimbus.Sunt mari si urati.Aduc ploaie. Ii dau o umbrela. Nu are nevoie de ea.Vrea sa se ude ca sa se spele de toata mizeria de pe el.

Cerul meu este albastru. Au fost nori. A fost si furtuna. A si nins .Intr-o dimineata am chemat Soarele. Mi-a zambit, s-a jucat prin parul meu si m-a sarutat.Mi-a promis ca ma va lua pe o raza si ma va duce departe.in zare.

Lucrurile se primesc asa cum vin.Le dai ceva de baut.Le imbratisezi si dormi cu ele. Si dimineata la trezire vei vedea tu ce e de facut.

Somn usor si sa visati un Soare.

vidul care naste si libertatea

La inceput este vidul care naste totul, un izvor fara forma, consistenta si culoare din care apar constant formele, consitenta si culoarea. Daca totul porneste din nimic, inseamna ca nimicul este ceva. Paradoxul este greu de definit, dar ascunde un adevar. Concretul este produs de abstract, asa cum casa apare dupa ce in prealabil, cineva a gandit-o! Sau, mai simplu: intai ma gandesc sa devin pictor, apoi ma apuc sa-mi cumpar pensule si vopsele...Prea mult din gandirea noastra se concentreaza asupra efectelor, neglijand domeniul cauzelor.

Cel care recunoaste ca viata este o incercare, este cu adevarat liber caci s-a cufundat in centrul mintii universale.(...)Cand intelegi cu adevarat ca toate efectele materiale au corespondente spirituale, devi puternic, iar existenta ta capata sens!

oreste

Arctic Monkeys - Fire And The Thud

alexandrina hristov