Scrisoarea 47

Motto: “There's an opposite to déjà vu. They call it jamais vu. It's when you meet the same people or visit places, again and again, but each time is the first. Everybody is always a stranger. Nothing is ever familiar.” Palahniuk Chuck
cateodata mi-as dori sa pot sa fiu invizibila cand vreau eu....asta e un soi de egoism...
.
aseara voiam sa privesc oamenii, dar glasurile si intrebarile ma hartuiau..ma bruiau
cand am sosit...aterizasem intr-un film...stiam tema, cunosteam si personajele dar....chipurile erau mai transparente.., pierdusem replicile...si incercam sa adun scenele ca sa inteleg sentimentul si mesajul pe care filmul dorea sa mi-l transmita:

-zambete pe chipuri udate de lacrimi.
-goliciune sufleteasca plina de bautura lui Bacchus.
-fericire inhibata.
-tensiune mocnita
-tinerete ce se sufoca de atata make-up
-suflet inchis in singuratate si neintelegere.
si eu scaldata in ganduri.

Am privit coltul unde ardea o candela...si parca ii auzeam vocea.....trecutul sorbi din prezent.

" stiu ca si tu ai facut la fel...dar simt nevoia sa impartasesc cu tine asta....comunicarea e cea mai importanta...( probabil ca zambetul inflorise pe chip in timp ce gandeam asta).. stateam si ma uitam asa la ei...oameni atat de diferiti...dar totusi legati de ceva..ii iubesc...sunt prietenii mei si ii accept asa cum sunt..iti dai seama ca sufletul le este colorat si cu nuante inchise nu doar galben, rosu, bleu...dar asta-i omul. imperfect."

filmul s-a incheiat in ritmul unei melodii. Versurile imi aminteau de cuvintele scrise intr-o carte.... Oxigenul imi intrase in plamani.Era noapte si eu respiram aerul diminetii, uitandu-ma la luna. Si-n mine si pe cerul negru vedeam un cerc rotund si multe stele.

Daniles, pe unde zbori acum?

Am luat o stea,cea mai firava, am modelat-o si am scris:

Daniels,

Te-ai simtit vreodata strain si de-al casei deopotriva? Este un sentiment straniu, pe care il experimentez des de cand ai plecat. Nu e vorba de singuratate, ci ..nu imi mai gasesc locul...nu mai cred in vise ...ci incerc sa transform visele in realitate. Realitatea de pe foaie sau cea care incape intr-o clipa. Nu asa imi recomandai? Crede in visul tau si universul te va ajuta sa ti-l implinesti, daca cel de sus va aproba visul. “Indrazneste”.

Si de fapt ce-i realitatea? O succesiune din ce vezi, auzi, simti.

Nu tanjesc dupa case, mese, fotolii. Asta-i natura moarta........Am murit si eu si nu mai vreau moarte. Intr-o zi viata m-a nascut. Nu sunt nascuta din dragoste, ci din durere. Am fost abandonata pana in momentul in care un om m-a luat in brate si mi-a dat o jucarie si o prajitura. Cartea si scrisul.

cu dor,
Orchis Noir