"Toltecii stiau ca la Inceput a fost Cuvantul, caci este lesne de inteles ce putere creatoare sau devastatoare au cuvintele gandite si apoi rostite. Ce spunem devine materia prima din care se constituie invelisul nostru in lume. Gandurile noastre stabilesc, in cele din urma cine suntem si in ce fel de viata traim. Vechii mexicani acordau o uriasa importanta cuvantului rostit. El poate crea ura, manie si moarte sau poate vindeca. Asemeni semintelor care cad pe pamant fertil, si cuvintele se raspandesc pe pamant, rodind intr-o realitate din care facem parte. Folosirea gresita a cuvantului naste indoiala, teama si confuzie. Am putea invata ceva extraordinar din intelepciunea tolteca si anume ca toti cei care se cred buricul pamantului se vor simti lezati si ofensati in permanenta de semeni. Majoritatea arogantilor au senzatia cand cineva nu le canta in struna ca sunt victimele atacului la persoana (normal, doar persoana poate fi atacata, caci fiinta este infailibila) si vor raspunde la fel adancind si mai abisal conflictul. Iadul este privit ca o comunitate in care se folosesc numai cuvinte otravite. Pamantul se intuneca si cade prada demonilor insetati de rau, atunci cand dulceata din cuvinte este inlocuita cu veninul nascut din dorinta de putere, lacomie si invidie."
adunat de la Oreste
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Posts
No comments:
Post a Comment