directie

Life is more than living









Friday, April 16, 2010



armani
Fumul de tigara ne inconjura gandurile. Ideile, experientele prin care am trecut impreuna prin viata, pasiunile pe care le impartaseam, comunicarea naturala si familiaritatea dintre noi ne leaga prietenia. Cand am cunoscut-o, m-a frapat lipsa ei de incredere in oameni. “Nu exista prietenii adevarate”. Ne stim de 17 ani.

Noteaza asta, te rog mi-a spus si pune-o pe blog:

“ Talentul e o cale scurta de a te impaca cu tine”.

Ea isi stie talentul. Eu inca nu mi l-am aflat. Se pare ca am ales calea lunga.
"Fiecare bulb de lalea tine o promisiune - o promisiune a unei lumi pline de viata, culoare si buna stare.-proverb olandez

lalelele sunt considerate simbolul culturii otomane.

Thursday, April 15, 2010



da.i've got him...eternally

anotimpul din suflet



Cand este frig afara inseamna ca soarele nu are suficienta forta de a incalzi pamantul si aerul. Frigul de afara este semnul, anuntul ca in lume a sosit Toamna sau Iarna. Ce se intampla cu frunzele copacilor? Cad. Ce se intampla cu copacii? Sunt acoperiti de zapada. Doar anumite flori rezista intr-un astfel de mediu. Imortele, crizantemele...si unii copaci. Brazii. Oamenii se imbraca cu multe haine pe ei, unele animale hiberneaza, iar pasarile calatoare migreaza spre tarile calde.

….Si viata emotionala a oamenilor trece prin cele patru anotimpuri….. priveste-i pe oamenii de langa tine si hai sa stabilim impreuna ce anotimp au in suflet.

…uite…soarele iubirii lor este tomnatic…niste raze ce pastreaza amintirea soarelui de vara..…..dar nu a celui de primavara... Soarele tomnatic este capricios si aduce ploi dese. Cateodata si inundatii. Razele soarelui sunt doar cuiere de care se agata teama de schimbare , lipsa puterii de a accepta adevarul diferentei….ramane speranta ca poate iarna nu va venii si ca ciclul naturii se va schimba.Va ajunge in vara direct…soarele tomnatic e rece…..

….si acolo e un soare de iarna….nu se vede pe cer…nu mai este iubire… dar unul dintre cei doi s-a desprins de cuier..celalalt a ramas agatat o vreme de Ideea de Cuplu, dar degetele i-au fost retezate. Un norisor alb si pufos l-a prins din cadere. I-a sarutat degetele si i-a imprimat pe suflet culoarea lui. In sarut a simtit ceva familiar…da. Norisorul este desprins din sufletul lui. ..soarele de iarna ingheata…

…aici…e soarele de primavara…cel mai frumos…soarele este prieten… razele lui incalzesc..alina natura dupa inghetul de peste iarna….copacii inmuguresc…pasarile canta si oamenii au flori in maini si zambete pe chip…pana si ploile sunt calde…si natura are nevoie de acea apa…soarele de primavara zambeste.

….atunci…era un soare de vara….inabusitor….anunta seceta…era un soare inamic..te frigea…aveai nevoie de lotiuni protectoare…de palarii…nu puteai sa te prezinti natural pentru ca iti provoca, poate fara sa vrea arsuri solare…soarele de vara aduce temperaturi ridicate….soarele de vara arde.

Stabileste anotimpul din sufletul tau,al lui, al vostru, al ei priveste natura si vei intelege etapa, ciclul prin care viata ta emotionala trece. Nu ignora semnele ca sa nu fi luat prin surprindere si sa nu racesti, te arzi , sa ingheti sau sa iti fie prea cald.

Wednesday, April 14, 2010



Ralph Lauren

spirala

"Simbolul wiccan pentru ciclicitatea nesfarsita a vietii si mortii era o spirala dubla. Intre cer si pamant sunt vejnic doua spirale, una care coboara sufletele in materie si cealalta care le urca spre "cerul primilor stramosi"."

oreste

Asculta mai multe audio Muzica

Tuesday, April 13, 2010

averea

"Muzica mea e averea mea. Cartea pe care o citesc. Gandurile care ma framanta si poate ma slefuiesc. Singura avere reala este Omul care as putea sa devin. Asta insa e un drum infernal. E un maraton pe care il termina doar cei alesi.

Ce frumos a spus Isus: Imparatia mea nu este din lumea aceasta."

Tudor Chirila

intrebarile

Interogatia este o cale sigura catre Adevar.

"cauta adevarul si el te va face liber!"; "bate si ti se va deschide!", "cerecetati totul..."

Mila intr-o relatie

"Julius aştepta. Bănuia că bătrânul era pregătit acum să-şi deschidă sufletul.
- Într-o seară, - continuă doctorul Luca - mi-a atras atenţia că orice om are o limită şi că ea era foarte aproape de acea limită. "Ce vrei să spui?" am întrebat-o. Mi-a zis, evaziv: "Nu toată lumea are tăria să reziste, Luca". "Să reziste la ce?" i-am întors vorba, agasat. Ea a râs: "Nu fi îngrijorat, iau asupra mea dilema care, probabil, te preocupă". Am bănuit la ce se referea. La faptul că un medic n-ar trebui să-şi permită să întreţină relaţii cu o pacientă. Şi m-am enervat. I-am amintit ce-mi declarase cu o zi înainte: că suntem ca doi ocnaşi legaţi de acelaşi lanţ. "Nu ziceai tu aşa?" "Ba da, mi-a replicat ea, sec, însă o să te las liber". După aceea mi-a făcut o teorie nouă. A zis că mila e o plagă în dragoste. Decât să-ţi fie milă de o femeie pe care ai iubit-o, mai bine o părăseşti. "Părăsind-o, n-o jigneşti cum o jigneşti dacă rămâi legat de ea ca de un stâlp". Eram uluit. "Ce-ţi trece prin cap?" N-am înţeles atunci ce a vrut să-mi transmită, a încheiat, brusc, doctorul Luca, iar când am înţeles a fost prea târziu.

Progresul exterior e însoţit, uneori, de regres interior."

Octavian Paler-Desertul pentru totdeauna

Domnişoara Iulia


de August Strindberg

regie Liviu Lucaci
scenografie Ştefan Caragiu
costume Dumitriţa Luncă
muzică Delia Nartea
sound design Mihnea Chelaru

Duminica seara, 11 aprilie 2010, la Teatrul de Comedie am vazut (o piesa de) teatru. Pentru a descrie aceasta piesa, ma voi folosi de formele simplificate ale pronumelui demonstrativ: cel, cea, cei, cele. Cel mai slab joc actoricesc, cea mai neatractiva viziune regizorala, cele mai neinspirate costume, cele mai deranjante tonuri ale vocii, cei mai decenti spectatori.Nu au plecat de la piesa! Chiciul de pe scena a fost salvat de decor.

Nu va recomand aceasta piesa decat daca doriti sa vedeti si sa auziti cum se joaca teatru, intr-un mod exagerat, grosolan. Si nu e vorba de satira. Protagonistii chiar au luat lucrurile in serios. Si poate ca si o parte din public.

De multe ori, in timpul piesei am avut impresia ca ma uit la Vacanta Mare. Acelasi gust amar cauzat de glumele rasuflate si neinsiprate. Doar ca nu ma uitam nici la TV si nici nu se “impunea” rasul. Replicile erau “date” de catre actori sintetic. Nu se traia deloc personajul. Nu se simtea nimic. Doar se juca. Mesajele se pierdeau in sala, rusinate de lipsa de talent.

Mesecina


Vezi mai multe video din Muzica

Nema vise sunca
Nema vise meseca
Nema tebe, nema mene
Niceg vise, nema joj.
Pokriva nas ratna tama
Pokriva nas tama joj.
A ja se pitam moja draga
Sta ce biti sa nama?
Mesecina, mesecina,
joj, joj, joj, joj
Sunce sija ponoc bije,
joj, joj, joj, joj
Sa nebesa, zaproklija
Niko ne zna, niko ne zna
Niko ne zna, niko ne zna
Niko ne zna sta to sija

(English Translation:

Moonlight

There is no more sun,
There is no more moon,
You are no more, I am no more.
There is nothing more... oh.
Darkness of war has covered us,
Darkness has covered us... oh.
And I wonder, my dear:
What will happen with us?
Moonlight, moonlight... oh-oh,
oh-oh.
Sun is shining, sun is
shining... oh-oh, oh-oh.
From above,it breaks through...
No one knows, no one knows,
No one knows, no one knows,
No one knows what is it that)

Monday, April 12, 2010

Intelepciunea tolteca

"In vechiul Mexic a inflorit in vremuri de pace si armonie o civilizatie extraordinara. Cosmogonia toltecilor plaseaza realitatea intr-un vis colectiv. Majoritatea oamenilor sunt pierduti intr-o ceata a perceptiei, numita mitote. Conceptul este foarte asemanator si in gandirea hindusa, in care lumea traieste in iluzie, in maya. Vechii mexicani erau convinsi ca ne nastem intr-un vis prefabricat care include cultura, limba, obiceiurile, religia si familia. Pentru a face fata vietii, suntem conditionati sa facem pacte invizibile cu altii , cu partenerul de viata, copiii, societatea, Dumnezeu si mai ales cu noi insine. Toltecii stiau de mult ca cel mai mare dusman al omului este el insusi, astfel ca, nenumaratele noastre conditionari si autolimitari ne fac mult mai mult rau decat bine. Ajungem sa repetam clisee si sa credem in lucruri si valori pe care nu le mai intelegem. Ne agatam inertial de "traditii mostenite" care ne cenzureaza libertatea de a descoperi fiecare dintre noi, propriul sau adevar, propria menire...Spiritualitatea tolteca invita omul sa se inroleze intr-un "razboi de independenta" impotriva parazitului din propria minte. Toltecii defineau parazitul asa: "Judecatorul, victima si ansamblul convingerilor care invadeaza si controleaza mintea secatuind-o de adevar"."

cea mai mare Putere este Cuvantul.

"Toltecii stiau ca la Inceput a fost Cuvantul, caci este lesne de inteles ce putere creatoare sau devastatoare au cuvintele gandite si apoi rostite. Ce spunem devine materia prima din care se constituie invelisul nostru in lume. Gandurile noastre stabilesc, in cele din urma cine suntem si in ce fel de viata traim. Vechii mexicani acordau o uriasa importanta cuvantului rostit. El poate crea ura, manie si moarte sau poate vindeca. Asemeni semintelor care cad pe pamant fertil, si cuvintele se raspandesc pe pamant, rodind intr-o realitate din care facem parte. Folosirea gresita a cuvantului naste indoiala, teama si confuzie. Am putea invata ceva extraordinar din intelepciunea tolteca si anume ca toti cei care se cred buricul pamantului se vor simti lezati si ofensati in permanenta de semeni. Majoritatea arogantilor au senzatia cand cineva nu le canta in struna ca sunt victimele atacului la persoana (normal, doar persoana poate fi atacata, caci fiinta este infailibila) si vor raspunde la fel adancind si mai abisal conflictul. Iadul este privit ca o comunitate in care se folosesc numai cuvinte otravite. Pamantul se intuneca si cade prada demonilor insetati de rau, atunci cand dulceata din cuvinte este inlocuita cu veninul nascut din dorinta de putere, lacomie si invidie."

adunat de la Oreste