scrisoarea 18

S-a urcat in masina. In acea dimineata ochii ei inghitise tot Soarele. Stia ca in ziua aia superbul Astrul era darul Ingerului pentru ea. Cu o zi in urma ii spuse ca ii e dor de mangaierea lui si ca ochii ei are nevoie de razele Soarelui. Si uite ca lumina se revarsa peste ea….O absorbi pe toata. Era insetata.

Buna dimineata iubitule! Multumesc! Isi spuse in gand…si privi zambind spre geamul masinii unde se oglindea imaginea lui.…

Zambetul fu ucis de realitate. Pozele colorate si pline de iubire se amestecau in capul ei cu imaginea fumului de pe camp, a lacrimilor care curgeau din ochii tuturor oamenilor la care tinea, a lumanarilor care ardeau in casa in care vedeau candva amandoi doi copilasi alergand…a neputintei care ii manca sufletul si ii taia carnea in bucati.

Un suflet frumos dar ranit si el ii spusese candva …povestea ta e tragica….eu as spune ca durerile nascute dintr-o iubire sunt tragice…

Sofa si fuma…In sufletul ei stia ca lucrurile nu sunt intamplatoare….…


Daniels,

Despartirea de cineva drag are forta unui cutremur. Devasteaza totul in jur si injecteaza teama si durere in sufletele oamenilor. In clipa in care ruptura s-a produs si realizezi ca intregirea, revenirea nu mai este posibila portile iadului se deschid. Cerber este propria neputinta iar raul Styx este Disperarea ce se umple din ce in ce mai mult de lacrimile suferintei.

Nu mai stii unde sa o apuci si mai ales de ce sa o mai apuci pe vreo cale cand orice inceput are si un sfarsit.

Smoala temerilor de orice factura se lipeste de tine,te sufoca. Iti pierzi increderea intai in tine si apoi in lumea din jurul tau. Nu intelegi nimic si nu iti vine sa crezi ca ai ajuns in Iad desi ochii tai tinjeau numai dupa Raiul Iubirii si al Intelegerii.

Din momentul in care singurul Adevar pe care il vezi este ruptura ce s-a produs fara voia ta, stiinta ta sau dorinta ta incepe Transformarea. Acela este punctul 0. Si dupa 0 urmeaza 1 si apoi 2, nu ?

Din focurile Iadului te poti scoate doar TU prin Credinta. Credinta in Bine, in Iubire, in Evolutie, in Renastere, in Mantuire, in Nirvana in acel PRINCIPIU, IDEAL in care crezi.

Dar nu iti imagina ca TU esti doar sufletul ce palpaie in tine. In tine vietuiesc prietenii si familia. Si cum orice vietuitoare are nevoie de hrana ca sa traiasca si cei din tine nadajduiesc la ea. Dar hrana lor nu e materiala. Ei mananca increderea pe care le-o acorzi si zambetul tau. O ingereaza pentru tine ca sa te ajute.

Orchis noir

intr-o zi cand a fost sarutata de raze.