"Sylvain continua s-o observe pe Hilde, grava, detasata, inchisa intr-o singuratate vasta si pustie, precum un tarm de mare fara arbori.
O mama trebuie sa fie toata numai inima domnule...
Daca viata este scurta cateodata timpul se eternizeaza. Mai ales atunci cand astepti.
-dar tu nu porti verigheta? esti celibatar?
-un celibatar...divortat.
-Eu sunt vaduva.Intr-un fel e acelasi lucru. Suntem dezlantuiti.
-Ba nu. Inlantuiti.
plang,plang ochii mei
spalati de lacrimi
sa vada mai bine unde te afli tu.
Timpul nu contribuie la repararea unor scari cu trepte care scartaie."
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Posts
No comments:
Post a Comment